FEPRA: Ce campanii de informare și conștientizare ați derulat până în prezent?

A.J.: Noi ne-am concentrat foarte mult pe campanii în mass media locală. Tot ce înseamnă ziare românești și cele în limba maghiare. Cu machete, articole despre colectare selectivă, programe de ridicare a deșeurilor în localități și alte informații utile din domeniu. Iar acest lucru a ajutat foarte mult, în sensul în care a fost singurul canal de comunicare unde am avut convingerea că informația diseminată va ajunge la cetățeni.

Credem noi că am făcut campanii importante și utile și pentru că ne-am dat seama destul de devreme ce funcționează și ce nu funcționează. De exemplu, am ajuns la concluzia că dacă mergem cu voluntari, atunci primim și un feedback. Feedback-ul la apariția în ziare este greu de descifrat, însă feedback-ul transmis prin voluntarii care au fost pe teren  este unul real și constructiv pentru că afli opinia oamenilor, problemele lor sau chiar sugestiile care pot fi puse în practică.

 

FEPRA: Cetățenii au început să facă colectare selectivă tocmai prin prisma informațiilor pe care le-au primit de la dumneavoastră?

A.J.: Da, în mare măsură fluxul de informații pe care le-au primit a fost unul esențial în schimbarea mentalității și îl putem considera o componentă esențială. Însă, efieciența colectării selective de la populație a venit și prin introducerea altor măsuri, nu doar prin comunicarea unor informații. A contat campania, au contat măsurile de constrângere legală pe care le-au primit UAT-urile (Unitățile Administrativ Teritoriale), dar și măsurile pe plan local pe care le-am implementat noi, ca ADI.

 

FEPRA: Ce rată de colectare/reciclare are județul Covasna și pe ce loc vă aflați?

A.J.: În prezent ne aflăm la 26% deviere de la depozitare. Sunt cifre și statistici transparente, publice și care pot fi verificate. Asta ne situează în topul primelor două ADI-uri la nivel național cu rata cea mai mare de reciclare.

 

FEPRA: Cum ați reușit să creați și să implementați un plan performan de managemnt al deșeurilor pentru județul Covasna?

A.J.: A fost un proces îndelungat care a presupus, în primul rând, extrem de multă muncă. Un alt rol important în acest proces l-a avut relația durabilă pe care am construit-o cu partenerii noștri: consilii locale, OIREP-uri, consiliu județean, autorități, operatori locali, etc. Și nu în ultimul rând, am avut nevoie de multă determinare, seriozitate și de dorința de a schimba lucrurile.

 

FEPRA: În cât timp au început să se vadă rezultatele?

A.J.: Nu am o proiecție a numărului de zile, însă vă pot spune că rezultatele bune au început să se vadă în momentul în care am introdus colectarea selectivă door to door, în mediul rural. În momentul în care am renunțat la colectarea făcută la insule (*acele puncte de colectare unde oamenii merg să-și depoziteze deșeul) și am introdus acest concept, pur și simplu creșterea procentelor de colectare a explodat. Apoi a contat  și introducerea măsurilor restrictive a principiului ,,plătește cât arunci’’. Vă pot spune, de asemenea, că în județul Covasna, la stația de sortare, reușim să selectăm pe 18 fracții deșeul.

 

FEPRA: Ce este mai important în aceste domeniu, pentru a atinge rezultate bune: o pregătire profesională temeinică sau mai degrabă ai nevoie doar de ambiție și dorința de a schimba lucrurile în bine? Poți face performanță dacă nu ai o specializare/formare profesională  în domeniul gestiunii deșeurilor?

A.J.: Eu sunt de profesie veterinar. Și cu toate acestea, alături de echipa mea, am reușit să ne poziționăm în top 2 județe cu cel mai performant sistem de management al deșeurilor la nivel naționl. Iată că, mai degrabă, a contat faptul că eu mi-am dorit să schimb lucrurile în bine și mai puțin a contat faptul că nu aveam o pregătire în domeniu.

 

FEPRA: Care sunt sugestiile dumneavoastră pentru creșterea ratei de reciclare la nivel național?

A.J.: Primul pas, cunoscut de toată lumea, este crearea unei rețele funcționale de infrastructură. Degeaba avem noi proiecte și ghiduri, dacă cel mai important element lipsește, și anume infrastructura. Apoi, un al doilea pas important este trecerea cât mai repid la sistemul de colectare door to door. Iar al treilea pas este un sistem performant de colectare. Iată, câteva lucruri extrem de simple care dacă s-ar aplica corect și eficient ar putea schimba în bine situația colectării la nivel național. Subliniez încă o dată, România are nevoie doar de a împrumuta modele de bune practici din alte state în care lucrurile în acest domeniu funcționează bine.

Share This