Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) a dat tonul unei dezbateri care va da multe dureri de cap celor ce se ocupă de gestionarea deșeurilor – îmbunătățirea finanțării SMID-urilor, adică a sistemelor de management integrat al deșeurilor. Desfășurată pe data de 1 septembrie 2022, conferința națională “Finanțarea SMID“ a avut în centrul dezbaterii prezentarea “Studiu privind impactul SGR asupra cantităților și indicatorilor din SMID, realizat de FADI în 6 județe din România“.
Se cere acoperirea costurilor de către autoritățile locale
Încă de la primele comentarii, dl. Gabriel Moiceanu, Președintele FADI, a abordat frontal insuficienta finanțare a fluxurilor de ambalaje din deșeurile municipale prin EPR:
➢ ambalajele care se regăsesc în deșeurile municipale și pentru care există cerere și piață au fost și vor fi reciclate – costurile sunt acoperite;
➢ ambalajele care nu au valoare de piață și sunt greu reciclabile, dar pot fi colectate separat, sortate și balotate, însă nu le preia nimeni la reciclare – costurile nu sunt acoperite;
➢ ambalajele care se regăsesc în deșeurile municipale, ele nu pot fi reciclate pentru că sunt compozite sau murdare datorită faptului că au intrat în contact cu produsul – costurile nu sunt acoperite.
Pozele arătau clar – plastice de tot felul, adică tăvițe, ambalaje de lapte/iaurt etc…
Multe materiale pur și simplu nu ajung la reciclare
Realitatea este că tăvițe de PET reciclează doar un singur reciclator. Pentru sticle HDPE, în Romania nu exista fluxuri separate pentru sticle HDPE food și non-food, cu atât mai puțin pentru sticle de iaurt exclusiv. Categoria ce se colectează azi se numește sticle HDPE si conține aproximativ: sticle HDPE 60 – 80%, Sticle PP 10 – 15%, sticle PET de lapte 10 – 20% și ceva urme de caserole. Acestă categorie este bătaie de cap pentru reciclatori din cauza amestecului. Cupele din PP – singurele deșeuri post consum de ambalaje rigide din PP care se colectează sunt sticlele de PP în același flux cu sticlele de HDPE și sunt reciclate de aceleași firme care reciclează și sticle HDPE. Nu se colectează cupe din PP sau PS…QED.
Vine eco-modularea…
În discurs, dl. Moiceanu a fost foarte tranșant – “sunt OIREP-uri care au făcut efort minim și nu au finanțat colectarea separată”. Cu alte cuvinte, au luat bani pentru ambalajele generate în fluxul municipal, dar nu i-au reinvestit pentru colectarea separată de la populație, adică în clar, competiție neloială și angajamente neonorate față de clienți.
„Trebuie de asemenea să existe eco-modularea tarifelor în amonte pentru producători…toată lumea vrea performanță și nimeni nu plătește” a spus dl. Moiceanu. Adică, practic, creștere de tarife pentru ambalajele unde costurile nu sunt acoperite.
Impactul SGR – creșteri de tarife
Rezultatele studiului FADI pot fi sumarizate în următoarele cifre:
PL4 01 (Folie ambalaj, pungi) – 16%
PL4 02 (Folie Non Ambalaj) – 4%
PL4 03 (Butelii de detergenți) HDPE – 8%
PL4 03 01 PET SGR – 46%
PL4 03 02 PET Non SGR – 8%
PL4 04 01 (tăvițe) – 4%
PL4 04 02 Non Ambalaj – 6 %
C9 01 01 (cutii TPK) – 1%
C9 01 02 (pungi cipsuri) – 0%
C9 02 Non Ambalaj – 7%
După cum se vede mai sus, în prezent, peste o jumătate din fracția de plastic colectată este reprezentată de PET. Acesta este un material căutat, cu valoare de piață foarte mare, în timp ce alte componente ale fracției plastic sunt evitate de reciclatori sau au o valoare de achiziție zero (în unele cazuri se plătește pentru a fi reciclate un așa-numit „gate fee”). Acesta – PET-ul – va dispărea din fluxul de colectare separată al deșeurilor municipale odată cu implementarea SGR, probabil din 2023. Se vor reașeza toate costurile cu amortizarea utilajelor, a infrastructurii de colectare, costul combustibililor (pentru că rutele de colectare rămân aceleași, costurile de sortare, în condițiile în care se vor colecta cantități mai mici, cu valoare de piață mică, de către aceeași infrastructură).
Evident, ecuația financiară a colectării separate (costul total net) se va modifica după introducerea SGR, adică vor fi tarife distincte mai mari pentru ADI-uri reflectate în tarife mărite pentru unele categorii de ambalaje de plastic. Colectorii cost-eficienți care până acum colectau PET probabil vor fi afectați sau vor dispărea.
Cei care vând produse lactate vor fi primii afectați, a arătat Directorul Executiv Liliana Nichita. Ea a fost completată de Alin Vișan, președintele ARAM: „este clar că ambalajele altor industrii nu vor mai fi finanțate de ambalajele SGR” – adică de materialul PET.
Evident, impactul SGR este doar o parte a dezbaterii despre creșterea costurilor răspunderii extinse a producătorilor, mai ales pentru materialele plastic non-SGR. Va trebui urmărit impactul unor inițiative legislative deja publice, cum ar fi modificarea Legii Salubrității (Legea 101/2006) și OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, care reglementează printre altele modul cum se măsoară cantitățile considerate ca fiind reciclate. Și acolo se așteaptă surprize – alte categorii de impact pe tarifele producătorilor.
Recent Comments