L-am invitat pe Dragoș Tuţă, fondator al Ambasadei Sustenabilităţii în România, să ne vorbească despre sustenabilitatea companiilor și a cetățenilor, în contextul crizei pe care o traversăm.
Aflăm de la Dragoș cum au comunicat companiile, dacă a fost sau nu diminuat conceptul de food waste, cum se vede colectarea selectivă la nivel național și care sunt direcțiile de viitor pe partea politicilor sustenabile de țară.
FEPRA: Cum a văzut Ambasada Sustenabilității sustenabilitatea companiilor în această perioadă? Dar responsabilitatea socială?
Dragoș Tuță: Oarecum, la fel ca și până acum, dar totuși dinamica a fost mai avansată. Companiile care erau responsabile și înainte de criză au reacționat foarte repede, s-au implicat și au fost alături atât de societatea civilă cât și de instituțiile statului, furnizori sau parteneri de afaceri. Foarte multe companii, mai ales în prima fază a crizei sanitare, au donat bani sau chiar au achiziționat direct produse și aparatură medicală pentru spitalele din zona în care își desfășurau activitatea. Un lucru bun s-a întâmplat și cu acele companii care nu erau extrem de active în zona responsabilității înainte de criză, dar care și-au accentuat și ele comportamentele responsabile – și cum îmi place mie să glumesc, dar din păcate nu este o glumă bună, imoralii strălucesc în perioadă de criză la fel de tare precum clopotul de aur al unei biserici.
S-au întâmplat și lucruri mai puțin bune. Am văzut companii care și-au mărit prețurile sau în zona medicală au fost câteva exemple de clinici medicale private care au refuzt să primească pacienți suspecți de infectare cu COVID 19, fără să explice de ce. De asemenea, au existat și continuă să existe chiar și acum anumite persoane, lideri de opinie sau companii care afișează iresponsabilitate prin diferite acte, unul dintre ele fiind diseminarea de știri false.
FEPRA: Cât de pregătiți ne-a găsit pandemia din punct de vedere al politicilor sustenabile de țară?
Dragoș Tuță: Strategiile, pe hârtie, le avem pe toate, așadar, în teorie nu ne lipsește nimic. Din păcate, ne lipsesc programele și intrumentele de măsurare. Spre exemplu, noi lucrăm în perioada aceasta la un proiect care se numește România Solidară, prin care ne dorim eradicarea sărăciei, pentru că aveam înainte de pandemie 4, 6 milioane de români ce trăiau într-o sărăcie extremă și foarte mulți copii care se culcau flămânzi, iar cu siguranță acum avem mult mai mulți. La începutul planificării acestui program ne-am propus să dezvoltăm noi un sistem prin care să facem online o hartă a sărăciei în România. Ceea ce presupune un efort de programare și de asemenea, un efort foarte mare de realizare a unui mini-recensământ, pentru a vedea exact unde sunt comunitățile din zona de risc. După o săptămână de cercetare am descoperit că Ministerul Muncii dezvoltase deja o astfel de aplicație, încă de acum doi ani. După încă o săptămână de consultare cu fundațiile care lucrează în zona de cercetare, am văzut că deși aplicația și harta erau construite în mod profesionist din punct de vedere tehnic, datele despre beneficiari nu se confirmau. Rezumând, am descoperit un proiect scump, aparent bine realizat, dar pe care nu-l puteam folosi. Iată un clar exemplu că instrumentele de măsurare și de cercetare nu sunt puse la punct, că strategiile nu se suprapun cu realitatea din țară.
FEPRA: Ce ar trebui să facem noi, actorii din sectorul managementului deșeurilor și protecției mediului, în această perioadă?
Dragoș Tuță: Mai ales în perioada de criză, cei responsabili ar trebui să fie din ce în ce mai transparenți și atenți la impactul pe care îl au asupra mediului înconjurător. Este foarte important să ne continuăm bunele comportamente și să avem grijă să echilibrăm lucrurile în așa fel încât să nu apară urgențe și în acest sector.
FEPRA: Desigur, foscusul informațional în această perioadă a fost pe domeniul sănătătii. Dar nu a prea vorbit nimeni despre ecologie in ansambu, componentă importantă în dezvoltarea societății și îmbunătățirea calității vieții? Ce este de făcut, cum sa le spunem cetățenilor despre asta? Dar companiilor?
Dragoș Tuță: Nu cred că există o problemă a lipsei de audiență. Pur și simplu ne-a impus perioada aceasta să ne oprim cu toții din ce făceam și ne-am îndreptat eforturile în zona de sănătate. Cred că nu zona de sănătate este cea care va acapara agenda publică în următoarea perioadă, ci din păcate comportamentele care vor devia din zona de sărăcie. Si aici vorbesc de două mari tipuri: comportamentele de supraviețuire, vorbim de aproape jumătate de Românie aflată în risc de sărăcie, într-o perioadă în care șomajul a crescut foarte mult și aveam clar o cădere economică. Sunt peroane care lucrau cu ziua și care nu au beneficiat de șomaj tehnic, iar astăzi nu mai au ce să pună pe masă copiilor. Este foarte bine să vedem prin informații oficiale dacă există acte de violență și furturi din nevoia de a supravețui, în această perioadă. Revenind la zona de mediu și de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje, cumva cred că oportunitatea pe care o avem și pe care o putem exploata în această perioadă este legată de eficiența campaniilor de informare și conștientizare. Nu este suficient ca ONG-urile și mediul privat să investească și să depună eforturi în zona aceasta, fără să țină cont de nivelul Statului. Știm deja că acele campanii de informare făcute înainte de construcția unei bune și accesibile infrastructuri de colectare pentru cetățeni sunt bani aruncați pe fereastră. Prin urmare, ceea ce cred că putem învăța din această criză este să dezvoltăm mai întâi infrastructură, iar pentru asta trebuie să lucrăm împreună cu autoritățile, oricât ar fi de greu, oricât de mult ne-am simpatiza sau nu, trebuie să stăm împreună la aceeași masă și construim aceste parteneriate care să ducă la o dezvoltare corectă a soluțiilor pe termen mediu și lung.
FEPRA: Ce crezi că îi lipsește acestui sistem să fie dezvoltat?
Dragoș Tuță: Cu siguranță infrastructura. Impactul infrastructurii asupra unei categorii de cetățeni este important și are efecte pozitive nebănuite. Cetățenilor li se schimbă complet comportamentul și modul în care se raportează la regulile de îngrijire a mediului înconjurător. Pentru că infrastructura te obligă cumva moral să acționezi corect. Am participat la foarte multe conferințe înainte de criză, unde am văzut mai ales oameni din zona administrativă și politică care spuneau că vinovați pentru că nu se colectează sunt cetățenii. Și nu este adevărat. Oricât de mult ți-ai dori tu, ca cetățean, să faci colectare selectivă, dacă nu ai la dispoziție infrastructură nu poți face nimic. Eu cred că aici este principala problemă și aceasta este zona pe care ar trebui să ne concentrăm. După, dacă aveam în continuare o problemă, va trebui să ne ducem să analizăm și partea aceasta care implică comportamentul cetățenilor.
FEPRA: Din tot lanțul actorilor din domeniul, ce ar trebui să facă companiile?
Dragoș Tuță: În primul rând ar trebui ca ele, intern, să aibă angajați dedicați care să înțeleagă ceea ce au de făcut. Pentru că multe dintre companii nu au astfel de oameni, indirect nici nu pot conștientiza impactul pe care îl au atunci când pun pe piață ambalaje. Am văzut exemplul acelor ambalaje de sticlă care ar fi trebuit returnate, unde majoritatea producătorilor au ales intenționat să nu scrie pe etichetă acest lucru. Avem o lege pentru asta, dar prea puțini au ales să o respecte. Mai mult decât atât, reiau ce am spus inițial, companiile trebuie să înțeleagă procesul corect al acestui domeniu. Infrastructură, colectare, reutilizare, reducere.
FEPRA: Hai să vorbim puțin și despre colectarea selectivă și food waste. Când au fost generate mai multe deșeuri, înainte sau în timpul pandemiei și cum au fost acestea colectate? A ajutat faptul că o parte dintre retaileri au comunicat corect cetățenilor de ce nu este în regulă să facem risipă alimentară?
Dragoș Tuță: Dacă aparent am putea să credem că s-a rispit mai multă mâncare, eu cred că, cel puțin la nivel empiric, a fost o perioadă oportună în zona de risipă alimenatră. Într-adevăr, s-au achiziționat mai multe produse, dar eu cred că s-au risipit mult mai puține. Cu cât stai mai mult în casă cu atât îți dai seama că nu ai de ce să arunci atât de multe lucruri din frigider, mai ales într-o perioadă de criză. A fost o perioadă în care sper că oamenii au învățat lucruri importante din această criză și sper să nu uităm acest comportament responsabil când totul se va relaxa. Până înainte de criză, unul dintre puținele sisteme de luptă împotriva risipei alimentare care funcționa la acest nivel era sistemul băncilor de alimente. În perioada crizei și chiar acum când când noi vorbim, toate băncile de alimente din România funcționează la supra-capacitate. Au triplat cantitățile de alimnte, iar aceste produse ajung în marea lor majoritate către persoanele aflate în situații de risc care nu au acces la muncă și resurse financiare. Numai faptul că am văzut toți retailerii împreună, cu un mesaj comun de la ei pe acest consum responsabil mi s-a părut incredibil. Și mi-ar plăcea să văd asta cu cât mai multe industrii din România. Comunicarea a funcționat și pentru că marii jucători din retail au colaborat și lucrat împreună ca să găsească cele mai bune soluții în interesul consumatorului.
FEPRA: Cum ai descrie într-o propoziție un cetățean sustenabil și o companie sustenabilă?
Dragoș Tuță: Cetățeanul sustenabil este acea persoană care are o atenție sporită la ce se întâmplă în jurul său și care înțelege corect principiile democrației și ale libertății. Companiile sustenabile ar trebui să fie caracterizate de același principiu. Dacă nu întrebi, dacă nu ești în dialog cu cei din jurul tău nu ai cum să fii sustenabil nici dacă scrii tomuri de politici și strategii. De asemenea, la companii este important să măsori, să vezi unde ai ajuns și să raportezi lucrurile acestea public și în mod transparent. Desigur, la fel de important este să investești în educație. Sustenabilitatea este un domeniu academic extrem de bine definit, cu indicatori care se măsoară în unitățile lor de măsură, cu tipuri de raportare, cu comparații între acești indicatori. Este la fel precum contabilitatea fiscală, singura diferență este că nu măsurăm bani ci niște rezultate nefinanciare.
Interviu realizat de FEPRA International, prin departamentul de Marketing și Comunicare.
Recent Comments